deretica

Romanian

Alternative forms

Etymology

From a Vulgar Latin *dēradicāre, from Latin dē- + radicāre (“take root”) (cf. ridica).

Verb

a deretica (third-person singular present deretică, past participle dereticat) 1st conj.

  1. to tidy up (a house, room etc.)
    Synonym: aranja

Conjugation
    conjugation of deretica (first conjugation, no infix)
infinitive a deretica
gerund dereticând
past participle dereticat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present deretic deretici deretică dereticăm dereticați deretică
imperfect dereticam dereticai deretica dereticam dereticați dereticau
simple perfect dereticai dereticași deretică dereticarăm dereticarăți dereticară
pluperfect dereticasem dereticaseși dereticase dereticaserăm dereticaserăți dereticaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să deretic să deretici să deretice să dereticăm să dereticați să deretice
imperative — tu — — voi —
affirmative deretică dereticați
negative nu deretica nu dereticați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.