asurzi

Romanian

Alternative forms

Etymology

From a Vulgar Latin root *assurdīre, itself either from Latin surdus or obsurdescere, present active infinitive of obsurdēscō. Compare Aromanian asurdzãscu, asurdzãri, Italian assordire, French assourdir. Cf. also Portuguese ensurdecer, Spanish ensordecer.

Pronunciation
  • IPA(key): [ˌa.surˈzi]

Verb

a asurzi (third-person singular present asurzește, past participle asurzit) 4th conj.

  1. (transitive) to deafen
  2. (intransitive) to become deaf

Conjugation
    conjugation of asurzi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a asurzi
gerund asurzind
past participle asurzit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present asurzesc asurzești asurzește asurzim asurziți asurzesc
imperfect asurzeam asurzeai asurzea asurzeam asurzeați asurzeau
simple perfect asurzii asurziși asurzi asurzirăm asurzirăți asurziră
pluperfect asurzisem asurziseși asurzise asurziserăm asurziserăți asurziseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să asurzesc să asurzești să asurzească să asurzim să asurziți să asurzească
imperative — tu — — voi —
affirmative asurzește asurziți
negative nu asurzi nu asurziți

Derived terms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.