zacusi

• закуси (zacusi) — post-1930s Cyrillic spelling

Borrowed from Russian закуси́ть (zakusítʹ).

• IPA^(key): /za.kuˈsi/
• Rhymes: -i
• Hyphenation: za‧cu‧si

a zacusi (third-person singular present zacusește, past participle zacusit) 4th conj.

1. (transitive, colloquial, Moldova (country)) to eat, snack

   Synonyms: see Thesaurus:mânca

   • 1931, Henri H. Stahl, quoting Ioan Zamă, priest from Cornova, “Despre Inochentie și inochentism”, in Arhiva pentru știința și reforma socială‎, year 10, numbers 1-4, published 1932, page 180:

     […] și m-am dus să zacusesc și eu undeva; mă duc să caut un restaurant unde să pot ședeà la masă.

     […] and I went somewhere to eat; I go searching for a restaurant where I can sit down at a table.

   • 1934 January, Titus Hotnog, Cadran, number 6, Chișinău, page 2; quoted in Iorgu Iordan, “Note de lexicologie românească: „Z” [Notes on Romanian lexicology: Z]”, in Studii și cercetări lingvistice [Linguistic studies and research]‎, Bucharest, 1979, page 571:

     […] ne-am pus oleacă jos să mai zacusim cevai […]

     […] we laid down to eat something […]

   • a. 1980, Andrei Vartic, “Siberia începe de la Cahul [Siberia starts from Cahul]”, in Revista 22‎, year 2, number 12, Bucharest, published 1991 March 29, page 9:

     ― Dar cînd n-ai ce zacusi (ce mînca) — mai zice — închizi ochii și mănînci ce ai.

     “But when you’ve nothing to eat,” he continues, “you close your eyes and eat what you have.”