vocifera
Catalan
Verb
vocifera
- inflection of vociferar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Italian
Verb
vocifera
- inflection of vociferare:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Anagrams
Portuguese
Verb
vocifera
- inflection of vociferar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Romanian
Etymology
Borrowed from French vociférer, from Latin vociferare.
Verb
a vocifera (third-person singular present vociferează, past participle vociferat) 1st conj.
- to vociferate
Conjugation
conjugation of vocifera (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a vocifera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | vociferând | ||||||
past participle | vociferat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | vociferez | vociferezi | vociferează | vociferăm | vociferați | vociferează | |
imperfect | vociferam | vociferai | vocifera | vociferam | vociferați | vociferau | |
simple perfect | vociferai | vociferași | vociferă | vociferarăm | vociferarăți | vociferară | |
pluperfect | vociferasem | vociferaseși | vociferase | vociferaserăm | vociferaserăți | vociferaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să vociferez | să vociferezi | să vocifereze | să vociferăm | să vociferați | să vocifereze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | vociferează | vociferați | |||||
negative | nu vocifera | nu vociferați |
Spanish
Verb
vocifera
- inflection of vociferar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.