urechea
Romanian
Etymology
From ureche.
Verb
a urechea (third-person singular present [please provide], past participle urecheat) 1st conj.
- to ear (to hold by the ears)
Conjugation
conjugation of urechea (second conjugation, past participle in -ut)
infinitive | a urechea | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | urechind | ||||||
past participle | urechut | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | urechi | urechi | ureche | urechem | urecheți | urechi | |
imperfect | urecheam | urecheai | urechea | urecheam | urecheați | urecheau | |
simple perfect | urechui | urechuși | urechu | urechurăm | urechurăți | urechură | |
pluperfect | urechusem | urechuseși | urechuse | urechuserăm | urechuserăți | urechuseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să urechi | să urechi | să ureche | să urechem | să urecheți | să ureche | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ureche | urecheți | |||||
negative | nu urechea | nu urecheți |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.