tuși

See also: tusi and tuŝi

Romanian

Etymology

Inherited from Latin tussīre, present active infinitive of tussiō (“I cough”).

Pronunciation
  • IPA(key): /tuˈʃi/
  • Audio(file)

Verb

a tuși (third-person singular present tușește, past participle tușit) 4th conj.

  1. to cough

Conjugation
    conjugation of tuși (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a tuși
gerund tușind
past participle tușit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present tușesc tușești tușește tușim tușiți tușesc
imperfect tușeam tușeai tușea tușeam tușeați tușeau
simple perfect tușii tușiși tuși tușirăm tușirăți tușiră
pluperfect tușisem tușiseși tușise tușiserăm tușiserăți tușiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să tușesc să tușești să tușească să tușim să tușiți să tușească
imperative — tu — — voi —
affirmative tușește tușiți
negative nu tuși nu tușiți

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.