rotunditate

Latin

Noun

rotunditāte

  1. ablative singular of rotunditās

Romanian

Etymology

From rotund +‎ -itate.

Noun

rotunditate f (plural rotundități)

  1. roundness

Declension
Declension of rotunditate
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) rotunditate rotunditatea (niște) rotundități rotunditățile
genitive/dative (unei) rotundități rotundității (unor) rotundități rotundităților
vocative rotunditate, rotunditateo rotundităților

References
  • rotunditate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.