reconfortare
See also: reconfortaré
Romanian
Etymology
From reconforta + -re.
Declension
Declension of reconfortare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) reconfortare | reconfortarea | (niște) reconfortări | reconfortările |
genitive/dative | (unei) reconfortări | reconfortării | (unor) reconfortări | reconfortărilor |
vocative | reconfortare, reconfortareo | reconfortărilor |
References
- reconfortare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Spanish
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.