recoloniza
Romanian
Etymology
Borrowed from English recolonize.
Verb
a recoloniza (third-person singular present recolonizează, past participle recolonizat) 1st conj.
- (transitive) to recolonize
Conjugation
conjugation of recoloniza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a recoloniza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | recolonizând | ||||||
| past participle | recolonizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | recolonizez | recolonizezi | recolonizează | recolonizăm | recolonizați | recolonizează | |
| imperfect | recolonizam | recolonizai | recoloniza | recolonizam | recolonizați | recolonizau | |
| simple perfect | recolonizai | recolonizași | recoloniză | recolonizarăm | recolonizarăți | recolonizară | |
| pluperfect | recolonizasem | recolonizaseși | recolonizase | recolonizaserăm | recolonizaserăți | recolonizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să recolonizez | să recolonizezi | să recolonizeze | să recolonizăm | să recolonizați | să recolonizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | recolonizează | recolonizați | |||||
| negative | nu recoloniza | nu recolonizați | |||||
Spanish
Verb
recoloniza
- inflection of recolonizar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.