predeterminant
See also: prédéterminant
English
Etymology
pre- + determinant
Noun
predeterminant (plural predeterminants)
- A determinant of what will follow.
- 1975, Michael Useem, Protest movements in America:
- […] the assumption that relative deprivation is a necessary predeterminant of political violence.
Romanian
Etymology
Borrowed from French prédéterminant.
Adjective
predeterminant m or n (feminine singular predeterminantă, masculine plural predeterminanți, feminine and neuter plural predeterminante)
Declension
Declension of predeterminant
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | predeterminant | predeterminantă | predeterminanți | predeterminante | ||
definite | predeterminantul | predeterminanta | predeterminanții | predeterminantele | |||
genitive/ dative | indefinite | predeterminant | predeterminante | predeterminanți | predeterminante | ||
definite | predeterminantului | predeterminantei | predeterminanților | predeterminantelor |
Declension
Declension of predeterminant
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) predeterminant | predeterminantul | (niște) predeterminanți | predeterminanții |
genitive/dative | (unui) predeterminant | predeterminantului | (unor) predeterminanți | predeterminanților |
vocative | predeterminantule | predeterminanților |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.