ordina
Italian
Verb
ordina
- inflection of ordinare:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Latin
Romanian
Verb
a ordina (third-person singular present ordinează, past participle ordinat) 1st conj.
- Alternative form of ordona
Conjugation
conjugation of ordina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a ordina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ordinând | ||||||
past participle | ordinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ordinez | ordinezi | ordinează | ordinăm | ordinați | ordinează | |
imperfect | ordinam | ordinai | ordina | ordinam | ordinați | ordinau | |
simple perfect | ordinai | ordinași | ordină | ordinarăm | ordinarăți | ordinară | |
pluperfect | ordinasem | ordinaseși | ordinase | ordinaserăm | ordinaserăți | ordinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ordinez | să ordinezi | să ordineze | să ordinăm | să ordinați | să ordineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ordinează | ordinați | |||||
negative | nu ordina | nu ordinați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.