obnubila

See also: obnubilá

French

Pronunciation

Verb

obnubila

  1. third-person singular past historic of obnubiler

Italian

Verb

obnubila

  1. inflection of obnubilare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin obnubilare or French obnubiler.

Verb

a obnubila (third-person singular present obnubilează, past participle obnubilat) 1st conj.

  1. (transitive) to cloud, to obscure (one's view or memory)

Conjugation
    conjugation of obnubila (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a obnubila
gerund obnubilând
past participle obnubilat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present obnubilez obnubilezi obnubilează obnubilăm obnubilați obnubilează
imperfect obnubilam obnubilai obnubila obnubilam obnubilați obnubilau
simple perfect obnubilai obnubilași obnubilă obnubilarăm obnubilarăți obnubilară
pluperfect obnubilasem obnubilaseși obnubilase obnubilaserăm obnubilaserăți obnubilaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să obnubilez să obnubilezi să obnubileze să obnubilăm să obnubilați să obnubileze
imperative — tu — — voi —
affirmative obnubilează obnubilați
negative nu obnubila nu obnubilați

Spanish

Verb

obnubila

  1. inflection of obnubilar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.