măturător

Romanian

Etymology

From mătura +‎ -ător.

Noun

măturător m (plural măturători)

  1. floor sweeper

Declension
Declension of măturător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) măturător măturătorul (niște) măturători măturătorii
genitive/dative (unui) măturător măturătorului (unor) măturători măturătorilor
vocative măturătorule măturătorilor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.