locuință

Romanian

Etymology

From locui +‎ -ință.

Pronunciation

IPA^(key): /lo.kuˈin.t͡sə/

Noun

locuință f (plural locuințe)

house, dwelling, residence, abode, habitat
Synonyms: casă, domiciliu, reședință

Declension

Declension of locuință

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) locuință	locuința	(niște) locuințe	locuințele
genitive/dative	(unei) locuințe	locuinței	(unor) locuințe	locuințelor
vocative	locuință, locuințo		locuințelor

See also

adăpost

Further reading

locuință in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.