ingurgita

French

Pronunciation

Verb

ingurgita

  1. third-person singular past historic of ingurgiter

Italian

Verb

ingurgita

  1. inflection of ingurgitare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Verb

ingurgitā

  1. second-person singular present active imperative of ingurgitō

Romanian

Etymology

Borrowed from French ingurgiter.

Verb

a ingurgita (third-person singular present ingurgitează, past participle ingurgitat) 1st conj.

  1. to swallow

Conjugation
    conjugation of ingurgita (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a ingurgita
gerund ingurgitând
past participle ingurgitat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ingurgitez ingurgitezi ingurgitează ingurgităm ingurgitați ingurgitează
imperfect ingurgitam ingurgitai ingurgita ingurgitam ingurgitați ingurgitau
simple perfect ingurgitai ingurgitași ingurgită ingurgitarăm ingurgitarăți ingurgitară
pluperfect ingurgitasem ingurgitaseși ingurgitase ingurgitaserăm ingurgitaserăți ingurgitaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ingurgitez să ingurgitezi să ingurgiteze să ingurgităm să ingurgitați să ingurgiteze
imperative — tu — — voi —
affirmative ingurgitează ingurgitați
negative nu ingurgita nu ingurgitați

Spanish

Verb

ingurgita

  1. inflection of ingurgitar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.