generaliza
See also: generalizá
Portuguese
Verb
generaliza
- inflection of generalizar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Romanian
Etymology
Borrowed from French généraliser. By surface analysis, general + -iza.
Verb
a generaliza (third-person singular present generalizează, past participle generalizat) 1st conj.
- to generalize
Conjugation
conjugation of generaliza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a generaliza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | generalizând | ||||||
| past participle | generalizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | generalizez | generalizezi | generalizează | generalizăm | generalizați | generalizează | |
| imperfect | generalizam | generalizai | generaliza | generalizam | generalizați | generalizau | |
| simple perfect | generalizai | generalizași | generaliză | generalizarăm | generalizarăți | generalizară | |
| pluperfect | generalizasem | generalizaseși | generalizase | generalizaserăm | generalizaserăți | generalizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să generalizez | să generalizezi | să generalizeze | să generalizăm | să generalizați | să generalizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | generalizează | generalizați | |||||
| negative | nu generaliza | nu generalizați | |||||
Spanish
Verb
generaliza
- inflection of generalizar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.