frângi
Romanian
Verb
a frângi (third-person singular present frângie, past participle frângit) 4th conj.
- Obsolete form of frânge.
Conjugation
conjugation of frângi (fourth conjugation, no infix)
infinitive | a frângi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | frângind | ||||||
past participle | frângit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | frâng | frângi | frânge | frângim | frângiți | frâng | |
imperfect | frângeam | frângeai | frângea | frângeam | frângeați | frângeau | |
simple perfect | frângii | frângiși | frângi | frângirăm | frângirăți | frângiră | |
pluperfect | frângisem | frângiseși | frângise | frângiserăm | frângiserăți | frângiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să frâng | să frângi | să frângă | să frângim | să frângiți | să frângă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | frânge | frângiți | |||||
negative | nu frângi | nu frângiți |
References
- frângi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.