dezbrăca
Romanian
Etymology
From dez- + (îm)brăca, or from a Vulgar Latin root *disbracāre, from Latin braca.
Pronunciation
- IPA(key): [dezbrəˈka]
Verb
a dezbrăca (third-person singular present dezbracă, past participle dezbrăcat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of dezbrăca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a dezbrăca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezbrăcând | ||||||
| past participle | dezbrăcat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezbrac | dezbraci | dezbracă | dezbrăcăm | dezbrăcați | dezbracă | |
| imperfect | dezbrăcam | dezbrăcai | dezbrăca | dezbrăcam | dezbrăcați | dezbrăcau | |
| simple perfect | dezbrăcai | dezbrăcași | dezbrăcă | dezbrăcarăm | dezbrăcarăți | dezbrăcară | |
| pluperfect | dezbrăcasem | dezbrăcaseși | dezbrăcase | dezbrăcaserăm | dezbrăcaserăți | dezbrăcaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezbrac | să dezbraci | să dezbrace | să dezbrăcăm | să dezbrăcați | să dezbrace | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezbracă | dezbrăcați | |||||
| negative | nu dezbrăca | nu dezbrăcați | |||||
Synonyms
Antonyms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.