decolora
Catalan
Verb
decolora
- inflection of decolorar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Italian
Verb
decolora
- inflection of decolorare:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Latin
Romanian
Etymology
Borrowed from French décolorer, from Latin decolorare.
Verb
a decolora (third-person singular present decolorează, past participle decolorat) 1st conj.
- to discolor
Conjugation
conjugation of decolora (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a decolora | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | decolorând | ||||||
past participle | decolorat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | decolorez | decolorezi | decolorează | decolorăm | decolorați | decolorează | |
imperfect | decoloram | decolorai | decolora | decoloram | decolorați | decolorau | |
simple perfect | decolorai | decolorași | decoloră | decolorarăm | decolorarăți | decolorară | |
pluperfect | decolorasem | decoloraseși | decolorase | decoloraserăm | decoloraserăți | decoloraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să decolorez | să decolorezi | să decoloreze | să decolorăm | să decolorați | să decoloreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | decolorează | decolorați | |||||
negative | nu decolora | nu decolorați |
Spanish
Verb
decolora
- inflection of decolorar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.