declanșa
Romanian
Etymology
Borrowed from French déclencher.
Verb
a declanșa (third-person singular present declanșează, past participle declanșat) 1st conj.
- to trigger
Conjugation
conjugation of declanșa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a declanșa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | declanșând | ||||||
| past participle | declanșat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | declanșez | declanșezi | declanșează | declanșăm | declanșați | declanșează | |
| imperfect | declanșam | declanșai | declanșa | declanșam | declanșați | declanșau | |
| simple perfect | declanșai | declanșași | declanșă | declanșarăm | declanșarăți | declanșară | |
| pluperfect | declanșasem | declanșaseși | declanșase | declanșaserăm | declanșaserăți | declanșaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să declanșez | să declanșezi | să declanșeze | să declanșăm | să declanșați | să declanșeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | declanșează | declanșați | |||||
| negative | nu declanșa | nu declanșați | |||||
Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.