căi
See also: Appendix:Variations of "cai"
Romanian
Etymology 1
Borrowed from Old Church Slavonic каꙗти (kajati), from Proto-Slavic *kajati.
Pronunciation
- IPA(key): /kəˈi/
Verb
a căi (third-person singular present căiește, past participle căit) 4th conj.
- (reflexive) to repent
Conjugation
conjugation of căi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a căi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | căind | ||||||
| past participle | căit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | căiesc | căiești | căiește | căim | căiți | căiesc | |
| imperfect | căiam | căiai | căia | căiam | căiați | căiau | |
| simple perfect | căii | căiși | căi | căirăm | căirăți | căiră | |
| pluperfect | căisem | căiseși | căise | căiserăm | căiserăți | căiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să căiesc | să căiești | să căiască | să căim | să căiți | să căiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | căiește | căiți | |||||
| negative | nu căi | nu căiți | |||||
Etymology 2
See the etymology of the corresponding lemma form.
Pronunciation
- IPA(key): /kəj/
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.