binevoi
Romanian
Pronunciation
- IPA(key): /bi.ne.voˈi/
Verb
a binevoi (third-person singular present binevoiește, past participle binevoit) 4th conj.
- (transitive) to be willing to
Conjugation
conjugation of binevoi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a binevoi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | binevoind | ||||||
past participle | binevoit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | binevoiesc | binevoiești | binevoiește | binevoim | binevoiți | binevoiesc | |
imperfect | binevoiam | binevoiai | binevoia | binevoiam | binevoiați | binevoiau | |
simple perfect | binevoii | binevoiși | binevoi | binevoirăm | binevoirăți | binevoiră | |
pluperfect | binevoisem | binevoiseși | binevoise | binevoiserăm | binevoiserăți | binevoiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să binevoiesc | să binevoiești | să binevoiască | să binevoim | să binevoiți | să binevoiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | binevoiește | binevoiți | |||||
negative | nu binevoi | nu binevoiți |
Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.