șterpeli

Romanian

Etymology

Unknown etymology. Possibly blend of șterge (“to wipe”) +‎ șparli (“to steal”).

Pronunciation
  • IPA(key): /ʃter.peˈli/

Verb

a șterpeli (third-person singular present șterpelește, past participle șterpelit) 4th conj.

  1. (reflexive, familiar) to steal

Conjugation
    conjugation of șterpeli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a șterpeli
gerund șterpelind
past participle șterpelit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șterpelesc șterpelești șterpelește șterpelim șterpeliți șterpelesc
imperfect șterpeleam șterpeleai șterpelea șterpeleam șterpeleați șterpeleau
simple perfect șterpelii șterpeliși șterpeli șterpelirăm șterpelirăți șterpeliră
pluperfect șterpelisem șterpeliseși șterpelise șterpeliserăm șterpeliserăți șterpeliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șterpelesc să șterpelești să șterpelească să șterpelim să șterpeliți să șterpelească
imperative — tu — — voi —
affirmative șterpelește șterpeliți
negative nu șterpeli nu șterpeliți

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.