înspăimânta

Romanian

Etymology

From în + spăimânta.

Pronunciation
  • Audio(file)

Verb

a înspăimânta (third-person singular present înspăimântă, past participle înspăimântat) 1st conj.

  1. to terrify, frighten, inspire fear/terror
  2. (reflexive) to be terrified/frightened

Conjugation
    conjugation of înspăimânta (first conjugation, no infix)
infinitive a înspăimânta
gerund înspăimântând
past participle înspăimântat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înspăimânt înspăimânți înspăimântă înspăimântăm înspăimântați înspăimântă
imperfect înspăimântam înspăimântai înspăimânta înspăimântam înspăimântați înspăimântau
simple perfect înspăimântai înspăimântași înspăimântă înspăimântarăm înspăimântarăți înspăimântară
pluperfect înspăimântasem înspăimântaseși înspăimântase înspăimântaserăm înspăimântaserăți înspăimântaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înspăimânt să înspăimânți să înspăimânte să înspăimântăm să înspăimântați să înspăimânte
imperative — tu — — voi —
affirmative înspăimântă înspăimântați
negative nu înspăimânta nu înspăimântați

Synonyms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.