înfometa

Romanian

Etymology

From în + foamete.

Pronunciation
  • IPA(key): /ɨn.fo.meˈta/
  • Hyphenation: în‧fo‧me‧ta

Verb

a înfometa (third-person singular present înfometează, past participle înfometat) 1st conj.

  1. (transitive) to starve
    Synonym: flămânzi

Conjugation
    conjugation of înfometa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a înfometa
gerund înfometând
past participle înfometat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înfometez înfometezi înfometează înfometăm înfometați înfometează
imperfect înfometam înfometai înfometa înfometam înfometați înfometau
simple perfect înfometai înfometași înfometă înfometarăm înfometarăți înfometară
pluperfect înfometasem înfometaseși înfometase înfometaserăm înfometaserăți înfometaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înfometez să înfometezi să înfometeze să înfometăm să înfometați să înfometeze
imperative — tu — — voi —
affirmative înfometează înfometați
negative nu înfometa nu înfometați

References
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.