înșela

See also: insela and înșelă

Romanian

Alternative forms

Etymology

From șa or from Vulgar Latin *insellāre (“to saddle”), from Latin sella. Compare Aromanian nshiuedz, nshiuari, variant nshel, nshilari.

Pronunciation
  • Audio(file)

Verb

a înșela (third-person singular present înșală, past participle înșelat) 1st conj.

  1. to trick, deceive, swindle, cheat
    Synonyms: păcăli, ademeni, amăgi
  2. (rare, archaic) to saddle
    Synonym: (frequently) înșeua

Conjugation
    conjugation of înșela (first conjugation, no infix)
infinitive a înșela
gerund înșelând
past participle înșelat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înșel înșeli înșală înșelăm înșelați înșală
imperfect înșelam înșelai înșela înșelam înșelați înșelau
simple perfect înșelai înșelași înșelă înșelarăm înșelarăți înșelară
pluperfect înșelasem înșelaseși înșelase înșelaserăm înșelaserăți înșelaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înșel să înșeli să înșele să înșelăm să înșelați să înșele
imperative — tu — — voi —
affirmative înșală înșelați
negative nu înșela nu înșelați

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.