împovăra
Romanian
Etymology
From povară.
Pronunciation
Audio (file)
Verb
a împovăra (third-person singular present împovărează, past participle împovărat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of împovăra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a împovăra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | împovărând | ||||||
| past participle | împovărat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | împovărez | împovărezi | împovărează | împovărăm | împovărați | împovărează | |
| imperfect | împovăram | împovărai | împovăra | împovăram | împovărați | împovărau | |
| simple perfect | împovărai | împovărași | împovără | împovărarăm | împovărarăți | împovărară | |
| pluperfect | împovărasem | împovăraseși | împovărase | împovăraserăm | împovăraserăți | împovăraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să împovărez | să împovărezi | să împovăreze | să împovărăm | să împovărați | să împovăreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | împovărează | împovărați | |||||
| negative | nu împovăra | nu împovărați | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.